Consiliul Tineretului din România (CTR), federația care reprezintă tinerii și organizațiile de tineret din România, în urma consultării structurilor membre și partenere, a formulat zece solicitări pentru viitorul guvern. Aceste solicitări vin în sprijinul dezvoltării unei politici naționale pentru tineret coerente, care să poată îmbunătăți viața tinerilor, precum și al dezvoltării politicilor locale pentru tineret și al facilitării unei colaborări optime între sectorul neguvernamental și instituțiile publice în acest sens, în condițiile în care, în perioada 2003 – 2018, numărul de tineri din România a scăzut cu aproape o treime, de la 7,5 milioane la 5 milioane.

Solicitările adresate noului guvern sunt:

1. Existența în continuare a Ministerului Tineretului și Sportului sau înființarea unui Minister al Tineretului cu atribuții sporite. Politicile pentru tineret sunt complexe și nu pot fi subsumate unui alt domeniu, chiar și celui al Educației, fiind nevoie ca ambele să beneficieze de un nivel de prioritizare înalt. Ministerul responsabil de tineret trebuie susținut pentru a asigura o abordare coerentă la nivelul diferitelor ministere în privința politicilor pentru tineret.
2. Implementarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015 - 2020 în anul 2020, precum și demararea imediată a demersurilor pentru elaborarea strategiei succesoare - pentru perioada 2021 - 2026. Chiar dacă România are o strategie care vizează diferite domenii prin care ar trebui îmbunătățită viața tinerilor, aceasta nu a avut niciodată planuri de acțiune care să prevadă ce măsuri urmează a fi realizate, ce bugete sunt alocate și ce rezultate vor avea acestea - practic, Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015 - 2020 nu a fost niciodată aplicată.
3. Dezvoltarea de politici publice care să reducă declinul demografic, inclusiv prin asigurarea unui progres al sistemelor publice de educație și sănătate, măsuri care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de locuire a tinerilor, măsuri de sprijin pentru tinerele familii, stimularea antreprenoriatului și altele.
4. Acordarea unei atenții deosebite celor mai vulnerabili tineri, inclusiv prin oferirea de sprijin mamelor minore, sprijinirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului și a tinerilor cu dizabilități, stimularea adopției prin alocare de fonduri pentru creșterea și consilierea copiilor și a tinerilor cu dizabilități sau cu istoric de traumă sever.
5. Creșterea finanțării alocate pentru susținerea activităților de tineret în Legea bugetului de stat pentru anul 2020 la echivalentul a un Euro / tânăr / an. Bugetul actual este în acest moment echivalent cu un covrig pe tânăr pe an (1,49 lei).
6. Susținerea adoptării proiectului Legii tineretului, într-o formă agreată și de Consiliul Tineretului din România și care să conducă inclusiv la dezvoltarea de strategii pentru tineret la nivelul consiliilor locale și județene, dezvoltarea lucrului cu tinerii și crearea condițiilor pentru înființarea de centre de tineret care să sprijine tinerii prin dezvoltarea de abilități transversale, integrare socială, facilitarea accesului la oportunități educaționale și de voluntariat, consiliere a carierei și alte servicii, în funcție de nevoile comunităților deservite.
7. Susținerea pentru modificarea legislației și procedurilor care guvernează funcționarea structurilor neguvernamentale și finanțarea publică, în vederea simplificării birocrației asociate, introducerii instrumentelor electronice și creșterii transparenței.
8. Luarea deciziilor referitoare la descentralizarea atribuțiilor și patrimoniului în domeniul tineretului doar în urma consultării sectorului de tineret și, în cazul patrimoniului, cu menținerea destinației acestuia.
9. Implementarea politicilor pentru tineret asumate la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, în special Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
10. Asigurarea unui echilibru de gen în privința funcțiilor de ministru și secretar de stat.

Susține și tu propunerile CTR!